Mai te CESC (1977) 'e tae atu i te CESEC (2019)

Tūra'ihia 'e te hina'aro 'ia ti'ahia te mau tuha'a tōro'a i roto i te mau 'āpo'ora'a hōmana'o, nō roto mai te ha'amaura'a i te CESEC i te nu'ura'a o tō tātou tōtaiete.

Te tumu 'e te nu'ura'a papa ture a te CESEC mā'ohi

 

'Ua ha'amata te hina'aro 'ia ti'ahia te mau tuha'a tōro'a i roto i te 'āpo'ora'a hōmana'o i te matahiti 1919 'e te ha'amaura'a marū a te CES, 'e nō te tātuha'ara'a mana, te ha'amaura'a i te mau 'āpo'ora'a vaefenua nō Farāni (CESR).

 

I Pōrīnetia farāni nei, 'ua ha'amauhia te  'Āpo'ora'a Mātutu, Ti'arau E Matau'i i roto i te hō'ē ā ferurira'a, 'ia au i te mau tuha'a i muri nei :

1) Te ha'amaura'a i te C.E.S. i te 12 nō tiurai 1977

 

Ha'amauhia nā te papa ture ihofa'aterera'a, e anihia, ma te fa'ahepo-'ore-hia, tō na mana'o i ni'a i te mau 'ōpuara'a 'imira'a faufa'a, tōtiare 'e ta'ere.

 

I te 6 nō tetepa 1984, 'ua riro mai te CES i te toru o te Pū manafa'atere a te Fenua. E fa'a'ā'ano te papa ture ihofa'aterera'a roto i te ārea 'ohipara'a a te CES : hau atu i tō na ti'ara'a hōmana'o rahi, e fa'ahepohia 'ia ani i tō na mana'o nō te mau 'ōpuara'a 'imira'a faufa'a 'e tōtiare, 'e, e nehenehe tā na 'e hōro'a i te Hau fenua i te mau tumu parau o tā na e hina'aro e tuatāpapa.

bâtiment CESEC

 

 

2) 'Ua riro mai te CES 'ei CESEC i te 12 nō tiurai 1990

 

E fa'arahi te ture papa ture e taui nei i tō te matahiti 1984, i te mau mana a te Pū manafa'atere ma te hōro'a atu i te ihotītaura'a i ni'a i te mau tumu parau tā na e mā'iti i roto i te mau tuha'a i reira o ia e mana ai.

 

E tāpe'a te Papature Ihofa'atere nō Pōrīnetia farāni ti'a'auhia 'e te ture mana fa'atere n° 96-313 nō te 12 nō 'ēperēra 1996 i te mau fa'auera'a a te ture nō 1990 nō te CESC.

3) 'Ua riro te  'Āpo'ora'a Mātutu, Ti'arau 'e te Matau'i 'ei pū manafa'atere tītau-hope-hia i te 27 nō fepuare 2004

 

E fa'arahi te papa ture ihofa'atere nō Pōrīnetia farāni ti'a'auhia 'e te ture mana fa'atere n° 2004-192 nō te 27 nō fepuare 2004 i te mau huru tītaura'a a te Pū manafa'atere : i te hō'ē pae, anira'a fa'ahepohia i te mana'o a te 'āpo'ora'a nō te mau "ture fenua" nō te parau o te 'imira'a faufa'a 'e aore rā tōtiare, 'e, i te tahi pae, te anira'a fa'ahepo-'ore-hia i te mana'o nō te tahi atu mau "ture fenua" 'e aore rā fa'aotira'a mana, 'e tae noa atu nō te mau parau 'imira'a faufa'a 'e tōtiare.

 

'Ua hōro'ahia te ihofa'atere faufa'a nā te Pū manafa'atere.

4) 'Ua fa'aō mai te CESC i te tuha'a o te arutaimāreva i roto i tō na i'oa 'e, 'ua riro mai o ia e CESEC, i te 5 nō tiurai 2019.

 

'Ua taui te mau fa'auera'a 'āpī a te papa ture ihofa'atere nō Pōrīnetia farāni ti'a'auhia 'e te ture mana fa'atere n° 2004-192 nō te 27 nō fepuare 2004 i te i'oa o te Pū mana fa'atere.

 

Hau atu, 'ua fa'aō o ia i te 'aifāitora'a tāne 'e vahine i roto i te rahira'a mero a te Pū manafa'atere. I teie nei, e tītauhia te mau pū e hina'aro nei e tono e hau atu i te hō'ē ti'a i roto i te CESEC, 'ia mā'iti ia rātou ma te fa'atura i te rahira'a tāne i tonohia, i te hō'ē pae, 'e te rahira'a vahine i tonohia, i te tahi pae, 'eiaha 'ia hau atu i te hō'ē.

Parau pāpa'i ha'amaura'a i te CESEC

Loi organique n° 2004-192 du 27 février 2004 modifiée portant statut d’autonomie de la Polynésie française :

Délibération n° 2005-64 APF du 13 juin 2005 modifiée, portant composition, organisation et fonctionnement du Conseil économique, social, environnemental et culturel de la Polynésie française :

Règlement intérieur du Conseil économique, social, environnemental et culturel de la Polynésie française modifié

Arrêté n°1037 PR du 3 septembre 2018 constatant les désignations des représentants des groupements professionnels, des syndicats, des organismes et des associations au sein du Conseil économique, social et culturel de la Polynésie française

Arrêté n° 2020-1 CESEC/PR du 18 septembre 2020 prenant acte de l'élection du président du Conseil économique, social, environnemental et culturel de la Polynésie française

Arrêté n° 2020-2 CESEC/PR du 18 septembre 2020 prenant acte de l'élection des membres du bureau du Conseil économique, social, environnemental et culturel de la Polynésie française