Mana'o n° : 07/2023
’Ōpuara’a ture fenua i ni’a i te tauira’a o te papa ture o te mau pārurura’a e mana i Pōrīnetia Farāni.
Tōmite
Imira'a faufa'a
Mana'o :
Mana'o fāri'i
Hōro'ahia i te :
21/11/2023
'Āfa'i parau :
Raymonde a RAOULX Vahine rāua ’o Christophe a MONTFORT Tāne

Tē ha’amana’o nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i e, maoti te pārurura’a i fana’o ai te ta’ata i te mau maita’i nō te orara’a o te mahana tāta’i tahi, mai te pārurura’a iāna, te nohora’a e te tereterera’a. E tuha’a rahi tā te pārurura’a i roto i te ha’amāhiera’a o te fa’atupura’a faufa’a e te orara’a tōtiare i Pōrīnetia farāni.

 

E ti’a roa te tauira’a o te papa ture pārurura’a ia fa’ahoro te mana’o i ni’a i te parau o te hopoi’a, ’e ia ha’afaufa’a mai i te ho’ona o te mau perera’a pae orara’a e pae fa’atupura’a faufa’a.

 

Tē fa’ati’a au nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i i te tātā’ira’a o te papa ture o te mau pārurura’a i Pōrīnetia farāni. E tapa’o nu’ura’a nō te tau ’e te pārurura’a hau nō te feiā pāruruhia ’e te tuha’a ’ōhipa pārurura’a.

 

Te vahi faufa’a, tē fa’a’ite ra ’oia i te fifi e fārereihia nei e te mau tōtaiete, e huru ta’ata ’e aore ra e huru ’ohipa, e aore ra aita e fa’ari’ihia te pārurura’a (’ei hi’ora’a : te feiā fa’ari’i manihini, te mau mā’ona tū’aro faito teitei, te feiā ro’o-pinepine-hia i te ’ati, te feiā huma, ’e tē vai atu ā).

 

Nō reira, ’e nō te mau fifi i fa’ahitihia, tē parau nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i ia ha’amauhia te hō’ē tōmite e ’āmui ai te feiā fatu taiete pārurura’a ’e te feiā ho’o pārurura’a i tāpa’ohia i Pōrīnetia farāni nei. 

 

E ti’a mai teie tōmite ’ei ’auvaha i mua i te hui mana o te Hau. ’E teie tāna tuha’a ’ohipa e amo mai : 

 

  • E ha’apāutuutu te mau fa’aaura’a (te feiā ’ohipa unuma e te Hau) ’e te mau ’aparaura’a i ni’a i te mau hopoi’a a te feiā pāruru e te mau fa’ahepora’a e tītauhia i mua i te mau perera’a i te pae fa’atupura’a faufa’a e te orara’a tōtiare ;

  • E ’imi i te mau hia’ai o te mau tuha’a ’ohipa fifi, te mau vāhi vata noa e aore ra e hina’aro ta’a’ē ;

  • E fa’atano te huru o te mau pārurura’a i te huru o te fenua nei ;

  • E feruri nō te ha’amaita’i i te tahi mau fa’anahora’a e tano i te tā’ato’ara’a ;

  • E hōro’a i te mau pāhonora’a pāpū i te ta’ata ani nō te tumu i ’ore ai oia e fana’o i te pārurura’a ;

  • E tu’u i te mana’o ’āvei ’e te mau rave’a nō te ara’i i te mara’ara’a o te mau tārifa  e te ho’o;

  • E hi’o i te mau taime tata’ura’a tano ’ore, e fa’atītī’aifaro i te tute e tōna fa’a’ohipara’a. 

 

I te reira pae, tē tītau nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i i te pāpa’i ture ia tāpa’o i roto i te papa ture te mau tītaura’a ’ei ha’apāpūra’a e tē ’imihia ra te mau pāhonora’a, ’e te tahi pāhonora’a pāpū a teie tōmite nō te mau pārurura’a fa’ahepo ato’a, e aore ra te mea faufa’a rahi, ia pāto’ihia te ta’ata tītau i tāna anira’a parau pāruru.

 

Tē toe ra te fa’ati’ara’a o teie tōmite. E mito ia ti’a mai te feiā tōro’a pārurura’a, te mau ti’a mana o te hau fenua (DGAE), te mau ti’a ’aimamau ’e te mau ti’a o te tōtaiete tīvira.

 

E ara ia ’imihia te tahi mau rāve’a pārurura’a i te mau fifi o te feiā huma, te feiā ma’i tauroa ’e te tā’ato’ara’a o te feiā tino paruparu.

 

E’ita te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i e pāto’i i te ’opaera’a o te ’īrava ture (LP 310-6) mai te mea aita e rave’a tā te feiā tōro’a pārurura’a ’e ’ohipa nei i Pōrīnetia farāni nei. Eiaha rā te reira ia riro ’ei ravera’a tumu, e ti’a ia ’āua-maita’i-hia.

 

Nō te tute, tē tītau nei ’oia i te mau piha tōro’a a te Hau fenua, te DGAE ’e te DICP, ia rave ’āmui i te ’ohipa ia pāpū maita’i e ua tuea noa te mau tītaura’a tute i ni’a i te feiā tōro’a pārurura’a.

 

Tē tītau ato’a nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rauē Mata U’i ia mitohia te tahi fa’anahora’a ia ’ore noa atu te feiā tōro’a pārurura’a e pāhono i te mau tītaura’a ’āpī, e fa’a’ohipahia i muri mai i te 31 nō tītema 2024.

 

Tē fa’aara nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i ia fa’a’oi’oihia te fa’atītī’aifarora’a o te tahi atu mau puta o te papa ture o te mau pārurura’a (te puta I, II, ’e te IV) i Pōrīnetia farāni, ia ’itehia te hō’ēra’a o te tā’ato’ara’a o te papa ture.

 

Tē mana’o nei ’oia e fāna’o ai i te parau ha’amana tōro’a, mea fa’ahepohia ia auraro i te tā’ato’ara’a o te papa ture o te mau pārurura’a

 

Nō te fa’atītī’aifarora’a o te puta I (te mau parau fa’aau) tē ani nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i ia fa’a’rava’ihia te tāpura o te mau pārurura’a fa’ahepohia mā te fa’aō ato’a te tuha’a o te hōpoi’a tīvira a te mau tōtaiete hō’ē ā faito ’e a tō te mau tōro’a fa’aturehia, ia ha’apāpūhia te tuha’a pārurura’a i te feiā huma e te feiā ma’i tauroa, ’e vai atu ā.

 

Tē ani ato’a nei te ’Apo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i ia hurihia te mau fa’anahora’a nā roto i te reo mā’ohi ia ta’a maita’i i te feiā ani e aha mau na te aura’a o te pārurura’a.

 

A ta’a noa atu ā te mau mana’o tu’u e te mau mana’o ’āvei i ni’a nei, tē tu’u nei te ’Āpo’ora’a Mātutu Ti’a Rau ē Mata U’i i te mana’o fa’ari’i i te ’ōpuara’a ture fenua i ni’a i te tauira’a o te papa ture o te mau pārurura’a e mana i Pōrīnetia Farāni.